Noduri Lunare

Ganduri la schimbarea de către Nodurile Lunare, 

a semnelor

Voi începe cu un concept vechi, cufundându-mă în mitologia arhetipală cum fac de fiecare dată atunci când mă apuc de scris. Întotdeauna am avut convingerea că voi scrie despre anumite lucruri atunci când va fi timpul și când voi fi pregătită să înțeleg. Deci, să vorbim despre Ouroborus pentru că el în afară de misterul de care este înconjurat, reprezintă un element important în evoluția gândirii ezoterice și în metafizică.

Ouroboros este dragonul asemănător cu șarpele, care se înfășoară în sine și își mușcă coada. Este unul dintre cele mai vechi simboluri folosite în religii, magie, alchimie, mitologie și psihologie. Este un simbol gnostic care reprezintă infinitul, timpul ciclic și continuitatea în procesul vieții, ciclurile de pierdere și restabilire ale integrității, puterea care se epuizează și care se recuperează întotdeauna, Adevărul și Cunoașterea. Toate aceste semnificații într-un singur simbol.

Grecii din vechime au imaginat Ouroborus-ul ca un șarpe care își înghite propria coadă și unește Începutul și Sfârșitul într-un cerc. De aici ideea că Cercul reprezntă în fapt, Trecerea, moartea. Același lucru se întâmplă și cu interpretarea simbolului în alte culturi, deoarece Ouroborus înseamnă întotdeauna același lucru: o forță ciclică eternă - atât distructivă, cât și constructivă ca parte a procesului de regenerare a naturii.

Ouroboros înseamnă și conflict de viață atunci când ea trece și vine moartea și totuși Sfârșitul înseamnă și Începutul. Prin prisma acestei idei trebuie să înțelegem și semnul Scorpionului, care reprezintă în astrologia apuseană, Moartea și Renașterea.

Cosmic, ciclul Nodurilor Lunare, reprezintă Roata Universului, jumătate lumină - jumătate întuneric cum îl regăsim în conceptul Yin și Yang. Este, de asemenea, o unire a contrariilor, Cerul și Pământul care lucrează împreună și mereu în armonie.

Dar Cercul mai este și simbolul perfecțiuni,i asemenea halo-urilor care înconjoară chipurile sfinților din iconografia creștină. Se crede că a fost inspirat de Calea Lactee și descris în scrierile antice ca un șarpe luminos sau șarpe de lumină, care locuiește în cerurile înalte.

Ouroborus este asociat cu hermetismul și cu alchimia, în care vorbește despre puritate, integritate și infinitate și despre credința gnostică de trecere prin toate lucrurile ca simbol al inseparabilei legi univrsale care se aplică tuturor lucrurilor și care le leagă între ele.

Ouroboros, simbolizează natura ciclică a universului și o cale a Soarelui și a fost cunoscut vechilor egipteni încă din jurul anului 1600 î.Hr., dar probabilitatea să fie mult mai veche este mare. În același timp, Ouroboros este vechiul simbol al Infinitului folosit pe scară largă în majoritatea culturilor din întreaga lume de-a lungul istoriei.

Termenul ouroboros este derivat din două cuvinte care provin din greacă veche. Primul este oura – coadă, în timp ce al doilea cuvânt este boros - a mânca. Adică, cel ce își mănâncă sau își mușcă coada.

În hinduism, Ouroboros este asociat cu roata Samsara, care simbolizează renașterea consecutivă. Doctrina reîncarnării presupune că, atunci când originea intangibilă a unui individ este legată de un nou corp după descompunerea structurii sale anterioare de încarnare, păstrează facultățile mentale și bunurile corespunzătoare rezultatelor existenței anterioare, în conformitate cu Legea karmei. Această lege, ca imagine a suferinței, nu este o calitate inerentă, ci este mai degrabă o consecință a unei alegeri libere a omului în favoarea răului, rezultând în numeroase cicluri de reechilibrare prin încarnări repetate. Prin urmare, filosofii hinduși susțin că este posibil să oprim roata Samsara când echilibrăm totul.

Dragonul își scoate uneori coada din gură, dar uneori, o înghite cu capul în jos fiind, ca și cum s-ar juca cu omul, reducându-i marja de manevră, viața unei persoane fiind limitată între inelele corpului Dragonului. Desfacerea acestor inele și trecerea prin această încrengătură - între cap și coada dragonului - este scopul final al fiecărei ființe.

Astrologia încearcă să demonstreze că Nodurile Lunare sunt cheia care deschid fiecăruia înțelegerea nevoii de a percepe real, ideea că viața este o parte continuă a existenței noastre. Mulți astrologi chiar cred că Nodurile Lunare sunt mai importante decât restul temei natale. Cu experiență în cunoșterea științei mișcării planetelor, în special a Soarelui și a Lunii, și a poziției Nodurilor Lunare se poate vedea întreaga viață a nativului.

Este adevărat, de asemenea, că studiul Nodurilor Lunare, cu care lucrează astrologia apuseană, poate duce la o incursiune fascinantă în știința divină a astrologiei, prin legătura cu conceptul hinduist al reîncarnării.

Nodurile Lunare reprezintă deci, cauza și efectul relațiilor, indiferent de natura lor, care ne conduc viața. Nodurile Lunare plasează nativul pe scara evoluției, în măsura în care acestea definesc lecțiile de viață, pe care acesta a  decis să și le asume în această existență. Astfel că putem să le considerăm puncte de maximă importanță, unul care se îndreaptă spre Viitor și unul care vine din Trecut.

Astronomic, Nodurile Lunare reprezintă punctele de intersecție a elipticii Pământului cu eliptica Lunii, care este mai inclinată cu 5 grade față de prima. Când Luna coboară în Emisfera Sudică vorbim despre Nodul Sud, când urcă în Emisfera Nordică vorbim despre Nodul Nord. Până la revenirea lor în punctul inițial, au nevoie de 18 ani, deci stau într-un semn circa un an și jumătate.

Nodul Sud simbolizeză Trecutul. Nu vorbim despre o revenire a Trecutului în totalitate, ci despre o combinație de evenimente, atitudini și gânduri, reflecții acumulate din fiecare viață trecută și care nu au fost  rezolvate și efectele acestora care creează viața actuală. O nouă viață se ridică pe temelia turnată în viața anterioară.

Pentru unii Nodul Sud semnifică limita în timp, pentru alții care își trăiesc viața pe temelia solidă ridicată în Trecut, este doar un factor de evoluție în această viață, rodul acumulărilor de care aminteam.

Dacă stăm și analizăm lucrurile la rece, vedem că Nodul Sud, de fapt, este călcâiul lui Ahile pentru fiecare dintre noi. Indiferent de căile pe care le-am urmat, Nodul Sud ne provoacă să privim mereu peste umăr, la resturile Trecutului. Acesta este punctul nostru vulnerabil: ce am făcut în Trecut și ce trebuie să echilibrăm sau să învățăm acum.

Privind mereu spre viitor, rare ori ne gândim la efectele acțiunilor noastre. Asta până când, într-o zi, într-o altă viață, ne vom izbi de aceste efecte. Nodul Sud se identifică, până la un punct, cu fantoma din psihologia transgenerațională, cu deosebirea că dacă în psihologie, nativul trăiește cu fantoma faptelor înaintașilor săi cuibărită în Umbră și pe care tot el trebuie să le rezolve, în astrologie, el este cel care trebuie să suporte consecințele propriilor fapte din Trecut.

Nodul Sud simbolizează apoi, obiceiurile și de aceea pentru mulți dintre noi, ele indică direcția spre calea cea mai ușoară, cea mai vizibilă și mai puțin rezistentă, de a rezolva lucrurile. Vorbesc despre problemele de pe urma cărora suferim de sute și mii de ani, dar noi continuăm să mergem, în continuare, pe același drum fără a încerca sau fără a ne gândi, măcar o clipă, să schimbăm direcția.

Adesea însă, suntem curioși să aflăm mai multe despre Trecutul nostru dar instrumentele pe care le folosim ca să ne întoarcem în Trecut continuă să rămână același drum deschis acum câteva mii de ani și insistând să rămânem prizonierii vechiului comportament. Din acest punct de vedere, Nodul Sud seamănă cu nisipurile mișcătoare, suficient cât să ne dea câte o bucățică din ce a fost și pe care încercăm din răsputeri să îl înțelegem și când credem că am reușit, ne pomenim înghițiți de frânturi de evenimente, acțiuni, decizii, sentimente și emoții, asemenea unui caleidoscop și din care nu înțelegem mare lucru.

De ce? Pentru că am pornit la drum cu același bagaj vechi, pe care nici măcar nu l-am deschis, ci l-am urmat cu un automatism pendinte de pe deoparte de fricile noastre, pe de alta de societatea în care trăim, pe de alta din indiferență. Este destul doar să conștientizăm că dacă vrem să înțelegem ce facem, trebuie să schimbăm unghiul din care acționăm și privim lucrurile. De câte ori nu aveți sentimentul că ați mai trăit o situație dar nu vă puteți aminti, în ruptul capului, când și unde.

Schimbând unghiul de incidență, retrăirea Trecutului duce la accesarea amintirilor comprimate în subconștient. Procesul ar putea dura ani pentru că viața de zi cu zi face să ne oprim și să rezolvăm alte lucruri care par stringente, fragmentând astfel procesul înțelegerii. În esență este ca tunci când pentru o mai bună activitate, resetăm calculatorul, îl up-gradăm și schimbăm parola. Iar reacțiile celor apropiați fac să înțelegem că sensibilitatea și comportamentul nostru este inadecvat vieții din prezent. Automat se schimbă și unghiul din care privim lucrurile.

Nodul Sud trebuie folosit ca o bancă de date, pe care muncim și le adunăm de-a lungul vieții iar prin înțelegrea Trecutului să putem oricând să îl accesăm.

Nodul Nord reprezintă Viitorul și experiențele pe care le trăim în prezent. Cu toate acestea poziția lui nu va reprezenta niciodată o atracție magnetică așa cum o reprezintă Noul Sud. Mă refer la atracția exercitată asupra sufletului pentru creșterea spirituală. Vorbim despre Destinul care ne duce într-o direcție în care primim ajutor în eforturile noastre de a evolua. Undeva la nivelul cel mai profund al ființei noastre simțim care este sensul și direcția în viață. Este ca și statuia prizonieră într-o stâncă, cum spunea Michelngelo, care nu așteaptă decât artistul care să o aducă la lumină. Scopul de trăi ne face să învingem în ciuda tuturor obstacolelor.

Nodul Nord reprezintă acea arie extinsă a expresiei de sine care trebuie îmbogățită în această viață și care, prin urmare, trebuie interpretată prin cele mai înalte calități ale semnului și ale casei în care se găsește.

De exemplu, Nodul Nord în Scopion și în Casa a 9-a. Este o poziție a extremei spiritualități. Dar mai întâi nativul trebuie să se coboare la cel mai de jos nivel al ființei sale, să cunoască dramatismul ascensiunii pe măsură ce se eliberează de păcatele trecutului, ca să fie capabil să atingă culmea divinului reprezentat de Nodul Nord. De asemenea, poziția permite nativuui să asceadă în cele mai ascunse tainițe ale sufletului unde se va afla cea mai ascunsă fațetă a sa, acolo unde intuiția îi spune că trebuie să lucreze cu Sinele. Instrumentul de lucru este psihicul forjat, permanent, de forța plutoniană a Scorpionului, ne va determina să vedem cele mai urâte aspecte ale personalității noastre, să ne lovim de cele mai dure obstacole, prelucrarea celui mai profund inconștient fiind materialul de lucru, acolo unde  Lumina și al Intunericul se întrepătrund și suntem capabili să dărâmăm barierele amintite. Din acel moment putem construi calea de întoarcere și pe care trebuie să o urmăm în viață.

Deci, nu suntem capabili să asimilăm propriul Nod Nord înainte de a învăța cum să ne eliberăm de cătușele Nodului Sud, adică de Trecut.

Un nou ciclu al Nodurilor Lunare reprezintă un nou pachet de probleme, ca să fiu în ton cu noul limbaj social, cu care nu ne-am confruntat încă dar pe care avem puterea de a le rezolva. Cu fiecare pas, începem să ne simțim bine în pielea noastră și să ne percem mai bine pe noi înșine. Viața noastră va cunoaște o nouă dimensiune prin experiențe la care nu ne-am gândit niciodată.

Nu putem stăpâni Nodul Nord însă, decât după ce trecem la un alt nivel karmic care să ne permită să stăpânim Nodul Sud. Cu alte cuvinte, trebuie să renunțăm a obiciurile proaste și la amintirile care nu mai servesc scopului acestei vieți. Trebuie să mergem acolo unde simțim că trebuie să ajungem, acolo unde încă nu am fost.

Cea mai uimitoare caracteristică a Nodului Nord este faptul că el ne împinge înainte, numai înainte, mereu ascedent constituind Spirala Divină la capătul căruia este Dumnezeu, Marele Creator.

- Va urma -