Între Profeție și Viitor stă doar...Realitatea - 3 -
Două elemente primordiale sunt implicate total FOC şi PĂMÂNT. Logica îmi spune că vom asista la o reconfigurare geofizică, iar cutremurele de pământ fără precedent din ultima vreme şi cele care vor urma, sunt argumentul meu şi chiar îmi permit să spun că ceea ce s-a întâmplat în februarie 2011 în Japonia a fost doar preludiul. Mă gândesc apoi la reactivarea unor vulcani care nu au mai erupt de sute, unii de mii de ani. Vor dispărea teritorii şi vor reapărea unele noi. Seneca avertiza si el despre aceste momente, e drept, referindu-se la Atlantida: Veni-va iar o vreme când, după zeci de veacuri/ Oceanul îşi va desface al apelor veştmânt/ Şi Thetis, din adâncuri, va scoate la Lumină/ un Neştiut Pământ.
Aceste două planete, Uranus şi Pluto, nu seamănă deloc cu planetele personale ale căror energii sunt mai uşor de integrat şi de asimilat, ele deţin forţa arhetipală a planetelor transpersonale care aduc schimbări masive, permanete şi definitive la nivel de colectivitate şi uneori se manifestă dezastruos asemeni unei cataclisme naturale de proporţii. Ar putea să ne ajute să înţelegem la ce ne-am putea aşteta o întoarcere în Trecut, la momentul în care au fost descoperite, elemente cheie ale semnificaţiilor aplicante ale astrologiei.
Uranus, este stăpânul semnului Vărsător, este idealistul prin excelență care nu se sfiește să cerceteze însuși Cerul lui Dumnezeu, gata întotdeauna de a se dedulcii cu vise utopice - sistemul perfect care există la nivel mental - şi dacă asta înseamnă să se elibereze de status quo-ul său nu se va da în lături și o va face, indiferent cât va costa asta. El vrea Universul perfectă, cu toate lucrurile egale - dar acţiunile sale sunt de multe ori imprevizibile, neconvenţionale şi şocante. Se spune că Uranus a fost descoperit accidental de către William Herschel în 1781.
Două revoluţii s-au produs la sfârşitul secolului al 18-lea, cea americană şi cea franceză iar sloganul de luptă francez "Libertate, egalitate, fraternitate sau moarte!" încapsulează întrutotul spiritul uranian în conștiința oamenilor acelui moment.
Uranus aduce iluminarea bruscă, seamănă dacă vreți cu momentul în care Arhimede cufundându-se în baia are clipirea ideatică de moment și explodează în acel celebru Evrika. Acțiunea uraniană este exemplificată cum nu se poate mai bine de electricitate, de producerea electricității. Mitologic, Uranus este soțul Gaiei, a Pământului mănos și fertil, dar pentru că urmașii săi nu întruchipau viziunea sa asupra perfecțiunii, nu a putut să-i vadă și i-a închis în Tartar, temnița subpământeană.
Idealurile uranieni, au de cele mai multe ori un preț foarte mare, deoarece, deşi oricât de echitabile şi umanitare par ele să nu uităm că el este un Zeu şi are o mare putere de detașare de emoţia umană. Gândiţi-vă numai câți oameni, de- a lungul istoriei au pierit în numele unui ideal!
Pluto este considerat din punct de vedere astrologic cea mai puternică planetă a sistemului solar deși astronomii s-au grăbit să o descalifice de la rangul de planetă. Și eu cred că s-au cam grăbit.
Preocupările sale sau mai bine zis, dominația sa rezidă din atribute fundamentale cum ar fi nașterea și moartea, sexul și transformarea. Este o planetă de evoluție, cu cel mai lung ciclu din istorie – 253 de ani și dacă ciclurile sale obligă la evoluție, că vrem că nu vrem, poate semnifica și dispariția unei specii. Psihologic, Pluto reglează laturile întunecate ale naturii noastre instinctuale, emoții și talente primare, neprelucrate și nesofisticate, care nu au fost încă aduse la lumină dar care atunci când ies la iveală ameiniță să copleșească. Zeu al misterului, patronează tot ceea ce înseamnă complot sau fapte care se ocultează cunoașterii profane cum ar fi cercetarea în domeniile biohazardului sau controlul lumii de exemplu. Cred că motivul pentru care Pluto ne sperie este potenţialul său de creaţie, de moarte şi de distrugere. Este nevoie de o conştiinţă extremă pentru a folosi acest tip de putere constructiv, pentru a disjunge între bine şi rău.
Când Pluto a fost descoperit în 1930, oamenirii parcurgea o lungă şi anevoioasă. Latura întunecată a energiei plutoniene se poate vedea cel mai bine urmărind cum s-a format, evoluat şi decăzut cel de-al Treile Reich. Acest trist şi dramatic aspect arată modul în care abuzul de energie plutoniană a dus la formele sale extreme, distructive şi devastatoare. Un aspect pozitiv al energiei plutoniene însă s-a relevat în munca lui Sigmund Freund şi Carl Jung prin naşterea psihanalizei ca formă de analiză şi înţelegere a complexităţii Inconştientului.
Mitologic, când Zeus/Jupiter l-a răsturnat pe tatăl său, Saturn, care la rându-l său îl doborâse pe Uranus, tatăl său, fraţii eliberaţi de Zeus şi-au împărţit lumea. Cum? Simplu, învingătorul adică Zeus/Jupiter luând partea leului adică omenirea şi tot ce creştea sub soare, ceilalţi doi fraţi Poseidon/Neptun şi Hades/Pluto trebuind să tragă la sorţi lumile rămase, cea acvatică şi cea subpământeană. Ce s-a întâmplat ştim, Poseidon/Neptun a câştigat Lumea Apelor iar Hades/Pluto Lumea Subpământeană.
Pluto a moştenit aparent un domeniu mic, dar legile sale într-un final s-au dovedit inechivoce şi nimeni nu le-a putut schimba, nici măcar zeii care nu aveau acces în împărăţia lui fără schimbări ireversibile – moartea, ştergerea memoriei, amenzia şi fără a plăti obol lui Charon, Luntraşul Umbrelor care transporta sufletele peste râul Styx. Numai că Lumea Subpământeană ascunde comori nebănuite – ţiţei, aur, argint, cărbune, pietre preţioase şi semipreţioase, adică Adevărata Comoară materială, iar această faţetă reprezintă un simbol al procesului terapeutic de transformare a laturii întunecate din fiecare, în ceva creativ şi constructiv. Luminarea conştiinţei din acele zone întunecate ale psihicului seamănă cu găsirea unor comori nebănuite, de la nevoia noastră de libertate, de eliberare la complexele fiecăruia şi din care, cu trudă şi cu efort, ar trebui să câştige până la urmă Iluminarea.
Pluto a tranzitat semnul Săgetătorului din 1995 până în octombrie 2008. Săgetătorul este semnul asociat cu religia, filosofia, învăţământuş superior şi imaginea de ansamblu asupra lumii. Este un semn de Foc, plin de potenţial şi pentru care Cunoaşterea se relevă prin Călătorie, seninătate şi optimism. Cu toate acestea, odată cu intrarea subrului Pluto în acest semn, viitorul nu a mai părut nici luminos şi nici optimist. Dacă aţi văzut filmul Diavolul se îmbracă de la Prada veţi înţelege la ce mă refer. Dar acum, în Capricorn, semn conservator, anchilozat în principii şi ierarhii bine stabilite, Diavolul poate lua orice formă, acţiunile sale să fie mai dure, mai înfricoşătoare, mai greu de înţeles, iar temerile noastre să sporească direct proporţional. Mulţi au interpretat acest tranzit drept moartea religiei în forma sa actuală şi nu avem nevoie de prea mult dovezi, ne ajung convulsiile şi problemele care încep să se devoaleze de sub masca a ceea ce numim Religie. Abuzuri sexuale, rapacitate, dorinţa de bani şi de putere, haos, certuri şi confruntări...Arhetipal, moartea a fost întotdeauna privită ca ceva de temut iar reprezentanţii fundamentalismului religios se simt ameninţaţi aşa că vor lupta până la moarte.
Această teamă este, de asemenea, accentuată de faptul că în prezent, ne aflăm în plină tranziţie de la Era Peştilor la Era Vărsătorului şi ştim foarte bine că nimic nu se naşte fără durere, fără renunţări, fără idealuri. Fiecare religie, fiecare zeu care reflectă simbolismul acestui semn atât de special al zodiacului dar şi religiile vechi de peste 2000 de ani transcese spre noi prin semnul Peşti se pare că se zbat în spasmele Facerii, în creuzetul morţii din care trebuie să renască altfel decât au fost până acuma. Cu toate acestea, până când vom asista la o nouă naştere, ne macină frica colectivă şi emoţiile pentru că nu ştim ce va urma.
- va urma -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu